Cadrul istoric si arhitectural deosebit al comunei Trifesti ofera conditii optime pentru dezvoltae atat in ceea ce priveste turismul cultural-istoric si religios, cat si turismul de recreere si odihna. Mai mult decat atat, in aceasta zona se practica si turismul de eveniment ce atrage anual in jur de 4000 de turisti.
1. Conacul Familiei Negruzzi.
Conacul familiei Negruzzi dateaza din perioada anilor 1807 – 1810, apartinand mai intai lui Dinu Negrut (tatal scriitorului Costache Negruzzi, care la casatoria sa cu Sofia Hermeziu a primit ca zestre mosia Trifestii Vechi (localitate care ulterior s-a numit Hermeziu, din 1967 Lunca Prut si din 1996 a revenit la denumirea de Hermeziu).
In Casa memorială Costache Negruzzi s-au nascut si au trait mai multe personalitati marcante ale istoriei romanesti si anume:
Constantin (Costache) Negruzzi (1808-1868) – scriitor, membru al Academiei Romane chiar de la infiintare, presedinte al Eforiei Iasilor, director in cateva randuri al Visteriei Moldovei, efor al scolilor, codirector al Teatrului National din Iasi (alaturi de Mihail Kogalniceanu si Vasile Alecsandri), ministru al finantelor, parintele nuvelei istorice romanesti (Alexandru Lapusneanu). Aceasta s-a nascut si a locuit la Hermeziu, fiind inmormantat in curtea bisericii din sat.
Leon C. Negruzzi (1840-1890) – scriitor junimist, fost prefect al judetului Iasi, primar al Iasului si senator de Iasi; a trait la Hermeziu si a fost inmormantat in curtea bisericii din sat.
Iacob C. Negruzzi (1842-1932) – scriitor, presedinte si vicepresedinte al Academiei Romane, unul din cei cinci membri fondatori ai societatii Junimea si secretar perpetuu al revistei Convorbiri literare timp de 25 de ani; s-a nascut la Hermeziu.
Mihai L. Negruzzi (1873-1958) – general, memorialist, scriitor, fost primar de Iasi si rezident regal al Tinutului Prut (1938); fiul lui Leon Negruzzi, a trait la Hermeziu in anul 1930.
Ella L. Negruzzi (1876-1949) – prima femeie avocat din Romania, nascuta la Hermeziu.
Leon M. Negruzzi (1899-1987) – scriitor de limba franceza si traducator in limba franceza a numeroase pagini de literatura romana; fiul generalului Mihai Negruzzi, a trait o perioada a vietii la Hermeziu.
In conacul familiei Negruzzi au poposit ca oaspeti in decursul timpului domnitorii Mihail Sturdza si Alexandru Ioan Cuza, scriitorii Vasile Alecsandri, Mihail Kogalniceanu si Petre P. Carp, majoritatea scriitorilor junimisti si reputati actoriai Teatrului National din Iasi, muzicieni ca Eduard Caudella, in prezenta caruia cei doi frati, Leon si Iacob, cantau la pian si la flaut. In anul 1968 s-a amplasat aici o placa de marmura ce marca 100 de ani de la moartea scriitorului Costache Negruzzi, cu un citat din Vasile Alecsandri: “Costache Negruzzi este un nume scump Romaniei si va ramane in pleiada pionierilor intelectuali ai neamului nbostru.”
Casa memoriala Costache Negruzzi de la Hermeziu a fost inaugurata ca muzeu la 7 octombrie 1995, fiind nominalizata de catre fundatia EMYA din Bristol, pentru premiul Muzeului European al anului 1997.
La data de 20 mai 2001 a avut loc manifestarea culturala “Popas moldav la familia Negruzzi”. In acest cadru pofesorul universitar Liviu Leonte a tinut o prelegere pe tema “Constantin Negruzzi, azi”, a fost lansata brosura Casa Memoriala “Constantin Negruzzi” redactata de un colectiv al MLR condus de muzeograful Olga Rusu si tiparita in 500 de exemplare, cheltuiala fiind suportata de catre Matei Fotiade. Cu aceasta ocazie a fost lansat si volumul “Constantin Negruzzi” al lui Serghei Colosenco care reconstituie prin careuri rebusistice viata si activitatea carturarului. Cu acest prilej urmasii familiei au anuntat donarea conacului catre Muzeul Literaturii Romane din Iasi.
Muzeul contine 5 sali de expozitie, precum si o sala multifunctionala pentru manifestari de amploare. In holul central este amenajata o expozitie documentara, care insumeaza manuscrise, carti in editii princeps si cu autografe, fotografii editate si inedite, fotocopii, obiecte care au apartinut scriitorilor (pipa, medalii, stampile, ceasornic solar etc.), numeroase extrase din operele lor, precum si ale exegetilor acestora, fise bio-bibliografice si genealogice, tablouri si portrete in ulei si busturi in ghips. De asemenea sunt reconstituite muzeografic 4 camere memoriale (salonul de muzica, biblioteca-birou, sufrageria si dormitorul), fiind aduse aici piese de mobilier, instrumente muzicale (flautul lui Iacob, pianul lui Leon), fotografii, portrete ale membrilor familiei sau ale prietenilor, realizate de artisti plastici ieseni contemporani, stampe de epoca, covoare, piese de iluminat, mobilier de sufragerie original. In biblioteca sunt expuse colectii de ziare si reviste, carti, calendare, editii numeroase ale operelor negruzzistilor, carte veche romeneasca, manuscrise, literatura franceza, germana, greaca, latina, italiana etc.
Biserica unde este inmormantat scriitorul Costache Negruzzi.
Biserica unde este inmormantat scriitorul Costache Negruzzi, in localitatea Hermeziu, purtatoare a hramului “Sf. Imparati Constantin si Elena” a fost construita in 1839 de catre Spatarul Costache Negruzzi.
Biserica este construita in stilul clasicismului avand forma bazilicala de nava cu absida altarului semicirculara. In partea de vest are un exanortex inchis sustinut de sase coloane cilindrice. Altarul este despartit de naos printr-o arcada aflata deasupra catapetesmei. Naosul si pronaosul formeaza o singura nava, cu plafonul drept si cu un cafas in partea de apus a naosului prin care se accede in clopotnita. Pe plafonul altarului este pictat icoana Domnului Savaot, iar in naos icoana mantuitorului Hristos si a celor patru Evanghelisti. Pictura este executat in ulei, in stil neobizantin.
Din patrimoniul bisericii fac parte si numeroase carti de cult tiparite dupa anul 1800.
De o importanta deosebita sunt si pietrele funerare ale scriitorului si ctitorului Constantin Negruzzi, Leon Negruzzi, Gh. C. Negruzzi si Ana Sturdza.
Plaja raului Prut.
Prutul este un rau cu o lungime de 953 de kilometri, ce izvoraste in apropierea muntelui Hoverla din Carpatii Padurosi din Ucraina, de unde curge spre est, mare parte din curs fiind apoi pe directia sud-est. Se varsa in Dunare langa Reni, la est de orasul Galati. Formeaza granita intre Romania si Republica Moldova.
In dreptul comunei Trifesti schimbarile din evolutia geologica a Platformei Moldovinesti, in pliocen – cuaternar, au dus la diferentierea unui numar de 9 terase de-a lungul Prutului, dintre care 2 sunt joase, iar 7 sunt inalte. Situate la altitudini diferite fata de sesul actual al Prutului, terasele au inaltimi cuprinse intre 2 si 140 de metri.
Pe teritoriul comunei Trifesti solul de pe malul Prutului este predominant nisipos, astfel ce de-a lungul raului exista o plaja care este ideala pentru activitati de recreere, agrement si scaldat.
Rezervatia de carpinita.
Carpinita (Carpinus orientalis) este un arbust indigen ce rar depaseste 5 metri, asemanator cu carpenul, dar de dimensiuni mult mai mici.
In Romania carpinita apare spontan la campie si coline in statiuni calde si relativ uscate din zona forestiera sau silvostepa. Apare frecvent in Dobrogea, sudul Banatului, vestul Olteniei, dealurile Buzaului, Campia Munteniei, silvostepa sudica a Moldovei; apare in comunele Roscani si Trifesti din judetul Iasi in silvostepta nordica a Moldovei, aceasta constituind limita nordica a arealului. Carpinita este o specie termofila, pronuntat xerofita, nepretentioasa fata de sol, putand vegeta pe soluri uscate si chiar stancarii calcaroase. Are un temperament de lumina.
In Trifesti carpinita a fost identificata in anul 1957 de N. Donita in nordul masivului forestier Roscani, atat pe platoul si pe coasta de S-E a dealului Roscani cat si la baza versantului opus, la altitudinea de 177 metri si o inclinare a plantelor ce variaza intre 25 si 40 de grade.
Pe teritoriul comunei Trifesti carpinita apare frecvent in parcelele 41, 42, sporadic in parcela 44, alaturi de gorun, stejar, frasin si carpen. Vegetatia cu carpinita supusa influentei ponto-sarmatico-siberiene, se afla aici cu totul izolata de arealul sau din tara, la circa 220 de kilometri mai spre nord de cea mai nordica statiune (Jideni Ramnicu Sarat). Alaturi de carpinitavegeteaza darmozul, scumpia si mai putin mojdreanul, specii sudice, care au migrat probabil spre Nord de-a lungul dealurilor Prutului in subboreal. Inconjurata in partea de Sud si Est de culturi agricole, rezervatia este supusa factorului antropic. Pentru mentinerea conditiilor ecologice normale, protejarea florei si vegetatiei, se impune interzicerea pasunatului, a taierilor si a liberei circulatii pe rezervatie.
