1. Relieful
Relieful comunei Trifesti este integrat in Podisul Moldovenesc, subunitatea Campia Moldovei si se remarca printr-un pronuntat character sculptural si de acumulare.
Relieful sculptural, reprezentat de interfluviul Prut-Jijia, la nord de Roscani, este fragmentat de terasele vailor Cerchejoaia si Frasin. Pe acest interfluviu este localizat Drumul Furiilor, ce trece peste dealul Turia, prin vestul satelor Roscani si Pauleni.
Aspectul reliefului este larg valurat cu platouri joase, vai largi si culmi a caror orientare este in general, nord-estica si nord-vestica. Relieful este intregit si de prezenta unor glacisuri coluviale, proluviale sau mixte, situate la baza versantilor cu o inclinatie a pantelor intre 25–40 grade.
Datorita marnelor din substrat, izvoarelor de coasta si lipsei vegetatiei pe panta sudica a dealului Turia, fenomenul de eroziune este puternic. Apele de siroire au scos la iveala, in unele locuri, roca-mama. Suprafata terenuluui este brazdat de ogase si rigole. Ca o consecinta a acestui fenomen, materialele erodate in partea superioara a versantilor au fost depuse mai jos formand glacisuri coluviale intinse. In primavera anului 1981, pe dealul Stalpeni, situat la sud-vest de Roscani, au avut loc alunecari de teren, cauzate de izvoarele de coasta, care au distrus aproximativ 20 de case.
Pe intinsul luncii Prutului, considerate a treia unitate separate in cadrul Campiei Moldovei, se gasesc microdepresiuni, microgrinduri, gradisti de diferite marimi, Prutete si un microrelief de coscova. Deoarece in aval de Trifesti raul Prut este deplasat catre baza versantului stang, lunca se intinde pe partea dreaptape o latime de 4–7 hm. Desi inundabil pana in anul 1977, sesul a fost cultivat, iar pe microgrinduri au ramas satele Hermeziu si Vladomira.
Schimbarile din evolutia geologica a Platformei Moldovenesti, in pliocencuaternar, au dus la diferentierea unui numar de 9 terase, din care 2 sunt joase si 7 sunt inalte.Situate altitudini diferite fata de sesul actual al Prutului, terasele au inaltimi cuprinse intre 2 si 140 m. Pet erase s-au gasit urme de locuire din cele mai vechi timpuri. Podurile netede ale teraselor au fost cultivate sau utilizate ca drumuri comerciale si de acces, iar versantii, cu inclinari diverse, au fost acoperiti de vii, livezi, paduri si pasuni.
a) Terase:
– terase joase:
Prima terasa joasa , de lunca, in formare, cu altitudinea de 2-3 m, este alcatuita dintr-o succesiune de scruntare si plaje.Terasa se diferentiaza de restul sesului atat prin altitudine, cat si prin structrura sa. Aluviunile au o grosime de 5-8 m si sunt formate din nisipuri si prundisuri aceasta terasa s-au gasit resturi de fauna fosila-un molar de mamut la Humaria Prut. A doua terasa de lunca, inalta de 4-6 m, reprezinta partea cea mai importanta a sesului si este marginita de un lung grind longitudinal.
– terase inalte:
- terasa I, sub forma unui podis intins cu altitudinea relative de 10-15 m, se afla intre Zaboloteni si Trifesti si are o lungime de 1,5 km. Pe aceasta terasa s-a gasit in timpul saparii unei fantani la 11 m adancime un molar de mamut;
- terasa a II-a, de 20-30 m, mai slab reprezentata are aspectul unei trepte
distrusa de eroziune, spre baza versantului drept al vaii Prurului, in directia satului Zaboloteni; - terasa a III-a, cu altitudine relative de 30-35 m, face corp comun cu terasa a doua fiind slab reprezentata pe valea Prutului, a fost totusi identificata la Zaboloteni;
- terasa a IV-a, de 60 m, se intalnestre la vest deTrifesti si a fost sectionata de paraiele Cerchejoaia si Frasin. Pe valea Cerchejoaia s-a descoperit un molar de mamut;
- terasa a V-a, cu altitudinea relative de 90-100 m, mai slab reprezentata a fost identificata la Trifesti;
- terasa a VI-a, de 100-110 m, se gaseste la sud — vest de Trifesti ,pe dealul Mosanca;
- terasa a VII-a, cu altitudinea relative de 140 m, se intalneste la sud de satul Radeni, pe flancul Nordic al dealului Turia.
b) Dealuri :
Altitudinea dealurilor variaza intre 93 m (Barbosu) si 274 m (Turia) pe care le mentionam: dealul Turia, d. Unchetea, d. Mosanca, d. Morii, d. Curtii, d. Holm, d. Pietrosul, d. Calcea, d. Movila, d. Viilor, d. Grindul Poenii, d. Rediul, d. Porcului, d. Standoala, d. Temnic, d. Cerchezul, d. Pauleni, d. Optoceni, d. Roscani, d. Tabara, d. Crucii, d. Stalpeni, d. Cauesti, Capul dealului, d. Mare, d. Spineni, d. Carbuna, d. Uluci, d. Moara Chihaiei.
c) Vai
Vaile care insotesc terasele din sesul Prutului sunt : Valea Frasinului, Cerchejoaia, Rostei, Gardului, Suricea(AListar), Popii, Carbuna, Calcea, Capariei, Unchetea, Stanei, Stalpeni, Culicea, Cucului, Viei (rediului), Morii.
2. Hidrografie
Pe teritoriul comunei Trifesti se gasesc ape de suprafata si ape subterane:
a) Apele de suprafata:
1. Apele Curgatoarecu caracter permanent: raul Prut si Paraiele Frasin, Roscani, Pauleni, Cerchejoaia, Culicea, Canoasa.
2. Apele statatoare sunt iazurile sunt: iazurile si lacurile naturale (Durducul si Bulhacul Armencii), baltile si garlele (Huc, Balta Stejarului, Bahna lui Voda, Garla Tiganului, Garla Ungureanu, Canoasa. Toate acestea erau brate de scurgere si alimentare ale Prutului, rezervoare de peste cu un volum mic de apa.
Bararea repetata a paraului Frasin a avut ca rezultat formarea iazurilor, Cauesti, Roscani (Iazul Curtii) si Comoara. La poalele dealului Turia se gaseste iazul Stangaceni care isi aduna apele din paraile Calcea si Porcului. In fata scolii se afla iazul Radeni in care se varsa paraul Culicea . Intre dealurile Unchetea si Morii, apele paraului Cerchejoaia au fost adunate intr-un lac de acumulare numit Baraj. Acest
lac poate deveni un minunat loc de agrement pentru turisti.
b) Apele subterane:
Sunt ape freatice care apar in depozite de varsta sarmatica (argile, marne, nisipuri argiloase). In urma analizelor chimice s-a constatat ca apa freatica are un ph cuprins intre 7,66 si 8,75 si temperaturi de 9 grade C.
3. Stratul geologic.
In urma forajelor executate in sesul Prutului, alimentarea cu apa a IAS-ului Trifesti, s-a constatat o grosime a aluviunilor de 20,5 m. La baza lor se afla 4,20 m de pietrisuri de silex, marne si concretiuni calcaroase, peste care este asezat un strat gros de 7,80 m de nisipuri. Restul sunt aluviuni luto-nisipoase, argiloase cu aspect loessoid, peste care se astern solurile aluvionale recente.
4. Solurile
Pe teritoriul comunei, datorita caracteristicilor si distributiei factorilor pedoclimatici, se intalnesc soluri zonale, dintre care cele mai raspandite sunt cernoziomurile si solurile cenusii de padure.La acestea se adauga solurile intrazonale halomorfe, cunoscute sub denumirea de saraturi, carora le apartin soloneturile(sulfatosodice) si solonceacurile(sulfatice). Gama solurilor zonale si intrazonale este completata de solurile azonale.
1. Solurile zonale:
Dintre cele 3 stadii de levigare ale cernoziomului (slab, moderat, puternic) pe teritoriul comunei Trifesti se gasesc cemoziomuri slab si moderat levigat.
Acestea s-au format pe roci lutoase, luto-argiloase, argiloase si marnoase.
a) cernoziomul de silvostepa incipient,slab levigat, cu eroziune neapreciabila sau slaba, textura lutoasa, luto-nisipoasa pe material loesoid;
b) cernoziomul mijlociu levigat cu textura lutoasa, luto-nisipoasa, structurat glomerular in orizontul de humus;
c) cernoziom moderat levigat , format de obicei pe luturi loesoide, are o textura lutoasa.
2. Solurile intrazonale (saraturi)
In sesul Prutului datorita adancimii mici de 1,8-2,8 m, la care se gaseste panza de apa freatica, se intalneste atat soloneturi cat si solonceacuri. Saraturile albe (soilonceacurile) se intend pe o suprafata de 100 ha (intre Pietris si Prut) sin care 35 ha pasune, 25 ha fanete, si 40 ha teren arabil, care se cultiva cu orz, iarba de sudan, mustar, capita, sfecla de zahar.
3.Solurile azonale, genetic neevoluate
Acestea sunt soluri de lunca putemic erodate formate, in urma revarsarii raului prin solidificarea aluviunilor care nu mai sunt supuse inundatiei. Textura este lutoasa, luto-nisipoasa pana la argiloasa pe material loessoid, iar structura glomerulara. Pe acest tip de sol, se cultiva cereale, legume, plante furajiere si tehnice.
5. Clima
Comuna Trifesti, prin asezarea sa geografica, are un climat temperat continental excesiv, caracterizat de o temperature medie anuala de 9,6 grade celsus si o cantitate de precipitatii de 595,52 mm. Vanturile bat din sectorul nord-vest si est cu o viteza medie de 5,9 m/s. Durata de stralucire a soarelui este de 2100 ore annual.
Temperatura aerului
Cercetarea datelor de la statiunea Meteorologica Iasi luate in intervalul 1979–1989 releva o temperatura medie anuala de 9,6 grade celsus. Iernile sunt reci, geroase, iar verile calduroase cu temperature medii ce ajung la 20 grade celsus.
Inghetul
Intre anii 1979–1989 au fost 1018 zile de inghet, in aer si 1653 de zile de inghet la sol. In medie , numarul annual al zilelor cu inghet este de 106 zile, cu o fregventa maxima in luna ianuarie de 28,1 zile, in timp ce in luna septembrie ingheturile sunt extreme de rare (0,1).
Precipitatiile
Cantitatea medie anuala de precipitatii este de 595, 52 mm. Aceasta cantitate a fost depasita in anul 1980 (cand s-a inregistrat o medie de 821,3 mm). Cea mai scazuta cantitate de precipitatii a fost in anul 1982 si a fost de 38,9 mm. Distributia precipitatiilor in timpul anului este neuniforma. Cea mai mare cantitate de precipitatii se inregistreaza in luna iunie (41%) iar cea mai scazuta in luna septembrie de 25% . In timpul rece al anului cea mai mare parte a precipitatiilor atmosferice cad sub forma de ninsoare. Grosimea medie a stratului de zapada este de 26 cm.
Vanturile
Cea mai mare fregventa o au vanturile care bat din nord vest si est iar cea mai redusa fregventa o are Crivatul care bate iarna din nord-est, viscolind zapada. Valorile medii anuale ale vitezei vanturilor ajung la 4 m/sec si cele mai mari viteze medii s-au constatat pe directia dominanta nord-vest si sunt de 5,9 m/sec.
6. Flora si vegetatia
Bogata si diversificata flora comunei — un tipic landsaft de silvostepa (campie cu ochiuri de padure) — a retinut atentia botanistilor M. Ravarut (1941), N. Donita 1957–1958, C. Burduj si colaboratorii (1956), CI. Horeanu (1973–1978), N. Barabas si D. Mititelu (1975).
Circumscriptia floristica Moldova de Nord, provincial balcano-moesiaca, din regiunea euro-siberiana, in care este incadrata si flora comunei, reprezinta segmentul vestic al silvostepei podolico-ruse. Facand contactul intre provincia balcano-moesiaca si sarnmato-pontica, Prutul marcheaza limita de raspandire a numeroase specii sau indica directia din care au migrat. Au limita estica pe Prut urmatoarele plante din zona: Melampyrum barbatum(graul prepelitei), Melampyrum bihariense (miazanoapte), Xantium (comut), iar limita vestica, pe Prut o are doar Tulipsa biebersteniana. Pe teritoriul comunei au fost depistate 36 asociatii vegetate a caror compozitie floristica, extreme de variata si puternic mozaicata insumeaza insumeaza 476 de specii care apartin la 79 de familii si 218 genuri, din care 36 specii sunt plante rare. Pentru frumusetea, varsta si dimensiunile lor, pentru faptul ca sunt marturii ale unor evenimente istorice, 14 plopi albi, din curtea casei memoriale C. Negruzzi si stejarul din fata Caminului Cultural Trifesti, sunt arbori ocrotiti.
Tipuri de vegetatie:
– zavoiul cu salcie alba, salcie rosie, plopul alb, plopul negru, ulmul de lunca la Vladomira pe microgrinduri,
– buruienarii ruderale cu nalba mica, brusture, urzica, holera, troscot, cucuta,
– vegetatie segetala din culturile de paioase si prasitoare cu: stir, loboda, costrei, mohor, palamida, susai, volbura,
– vegetatie halofila, de pe terenurile mlastinoase si din balti cu: ierburi de bahna, sica, tipirig, oapura lata, papura ingusta, mana de apa.
– padurile cu arbori: stejar, gorun, carpen, jugastru, frasin, ulm,
– arbusti: carpinita, damoz, gladis, porumbar, sopc, corn, clocotis,
– liane si stratul ierbos cu iedera, hamei, iarba moale, pochivnic,
– toporasi, clopotei,lacramioare,umbra iepurelui hasmaciuca, turita mare.
7. Fauna
Animalele se diferentiaza in functie de clima si vegetatie, astfel :
Fauna din ape
– viermi inelati, lipitoarea
– moluste, scoica de balta, scoica de rau
– crustacei, racul de rau
– insecte, plostita de apa, buhai de balta
– pesti, somnul,bibanul, costrisul, platica , carasul, caracuda, stiuca, crapul, mreana, linul
– amfibieni, broasca mare de lac, broasca mica de lac, buhaiul de balta cu burta rosie, buhaiul de balta cu burta galbena
– reptile, sarpele de balta, broasca testoasa de lac
– pasari, nagatul, starcul cenusiu,pescarusul razator, lisita, rata mare, cristeiul de balta, barza alba, buhaiul de balta
– mamifere, bizamul, vidra
Fauna din campie
– insecte, greierul, lacusta verde
– amfibieni, broasca raioasa, broasca raivasa verde
– reptile, soparla de camp, gusterul, sarpele de casa
– pasari, ciocarlia, prepelita, potarnichea, dumbraveanca, prigoria, pupaza, ciocarlanul, sticletele, cioara de semanatura, bufnita, cucuveaua
– mamifere, ariciul, cartita, soarecele de camp, popandaul, harciogul, iepurele, dihorul, nevastuica.
Fauna de padure
– insecte, carabusul de mai, radasca, croitorul mare
– amfibieni, broasca de padure, brotacelul
– reptile, sarpele neted
– pasari, fazanul, cucul, mierla, ciocanitoarea, gaita, privighetoarea, gaia rosie, huhurezul mic
– mamifere, capriorul, veverita, viezure, vulpea, lupul, porcul mistret, bursucul.
8. Agricultura
Dezvoltarea satelor era conditionata de cultivarea plantelor si cresterea animalelor, de pescuit, albinarit, vanat, principalele resurse economice si naturale de schimb.
Cea mai veche cultura din aceste locuri era meiul, apoi graul, secara, iar din a II-a jumatate a sec. al XVII-lea se introduce porumbul, cultura ce a ocupat treptat cele mai intinse suprafete.
Daca pana in anul 1851 se cultiva graul arnaut de primavera, dupa aceasta data a fost introdus in cultura graul de toamna mai bun si mai productive. Vara, cand lanurile deveneau aurii, batranii frecau spicele in palma si daca boabele se desprindeau cu usurinta, inseamna ca e timpul de secerat.
Din zori pana seara barbarii secerau graul, iar femeile legau snopii si ii asezau in clai. Claile se depozitau in stoguri pe arii special amenajate, in camp. Treieratul se facea cu caii sau cu batoza. Atunci dregatorul domnesc culcer de arie strangea graul datorat Domnului sau boierului, ca dijma, masurat cu banita.
Primele batoze aduse de boierii Negruzzi si Zarman deserveau satele si comunele invecinate si erau transportate dintr-un loc in altul cu 12 perechi de boi. Pana la inceputul secolului al XX-lea muncile agricole se faceau cu unelte rudimentare. Dupa primul razboi mondial au fost aduse din strainatate pluguri din fier, semanatori, trioare, cultivatoare. Odata cu masinile agricole, boierii au adus si mesteri.
Tot din aceasta perioada se dezvolta si fieraritul necesar repararii uneltelor agricole, legarii carelor si carutelor, potcovitul cailor. Fierarii foloseau drept combustibil carbunele obtinut din lemn de ulm sau salcam. Poate erau si meseriasi carbunari de vreme ce in apropierea satului Hermeziu era un loc numit Carbunariile unde locuiau in bordeie clacasii, care, din cauza inundatiilor, s-au mutat la Trifestii lui Stroici.
De pe vremea lui Duca-Voda 1693-1965, porumbul devine hrana de baza a taranului, moldovean. Boabele pot fi consummate fierte coapte iar din faina se prepara mamaliguta cea de toate zilele , malaiul si alivencile. Din boabele rasnite se obtin crupele ce inlocuia orezul din bucate. Suprafetele cultivate cu porumb au crescut an de an pentru ca acesta este un valoros nutret pentru animale dar si materie prima pentru industria alimentara.
Pe suprafete mei mici se cultiva floarea-soarelui, sfecla de zahar, soial, mazarea si plantele fdurajiere. Vita dre vie se cultiva pe suprafete mici in gradini, de fiecare gospodar.In satul Radeni, datorita terenului deluros cu pante erodate, vita de vie se cultiva pe suprafete mai mari, find o indeletnicire straveche a locuitorilor. Zdrobitul strugurilor se facea intr-un troc (calcator).
9. Cresterea animalelor
Inca din preistorie cresterea animalelor a ocupat un loc important in viata si activitatrea oamenilor, fiind sursa de hrana si castig.
Documentele medievale consemneaza dezvoltarea comertului cu animale (oi, cai, boi). Renumiti erau boii moldovenesti, ciobanasii cu coarne mari si copite pietroase, rezistenti la drumuri lungi. De aceia negustorii ii cumparau pentru caravanele care strabateu drumurile comerciale din Moldova pana la Galitia. La fel de cautati erau caii moldovenesti. In spatiul geografic al comunei Trifesti, agricultura, cu terenuri amenajate pentru irigatii si zootehnia, reprezinta principala sursa economica de trai a locuitorilor.
Prin utilizarea tuturor factorilor de care dispune comuna, prin industrializarea si valorificarea produselor agricole si zootehnice precum si asigurarea prestarilor de servicii,aprovizionarea populatiei urbane din orasul Iasi cu produse agroalimentare, ar spori cresterea economica a comunei.
Prin atragerea de fonduri nerambursabile, realizarea retelei de drumuri si cumpararea de utilaje agricole, prin dezvoltarea agroturismului va putea asigura o crestere substantiala a nivelului de trai a populatiei ce ar contribuie la dezvoltarea comunei, obiective ce pot fi realizate cu costuri minime.
